Prima tunsoare si prima oara la frizer

A.R. este un baietel cu par din raze de soare si ochi de culoarea cerului senin. Nu o spun pentru ca este al meu, dar e tare frumusel asa cum l-a facut Doamne Doamne! Este insa si mai dragut de cand cu noua lui tunsoare, de vara.
Am asteptat 1 an si 4 luni pentru asta, ne-am luat inima in dinti si am decis ca zulufii aurii trebuie sa dispara si sa lase loc vantului sa adie si sa racoreasca un capusor de baietel in toate regula.

Deja incepusera mamicile/bunicile sa ma intrebe in parc daca e baiat sau fetita…iar caldura parca ma naucea pe mine doar vazandu-i carliontii.

Am tot oscilat intre a-l tunde eu acasa, eventual usor pacalit in timp ce faceam baita si un salon specializat. Am ales cea de-a doua varianta pentru ca nu am avut incredere in talentul meu de hairstylist nascut peste noapte 😁

Cu optimism am decis ziua si am pornit la drum catre Forfecila – Crangasi. Acolo am descoperit un loc child-friendly, cu spatiu de joaca, jucarii de toate felurile si frizeri prietenosi.

Toate bune si frumoase, A.R. parea sa fie foarte confortabil in noul spatiu, pana cand l-am asezat pe scaun si a facut cunostinta cu “nenea frizerul”. Bietul om a incercat sa se imprieteneasca, dar l-a dat de gol masina de tuns, iar A.R. a pornit alarma.🤣

Nu cred ca mai este nevoie sa va spun ca nu s-a oprit din plans decat abia dupa finalizarea tunsorii. Cum nici pe scaun nu a stat mai mult de 10 secunde, si eu si taicasu’ am devenit fratii lui Yeti. Pe rand, am fost nevoiti sa-l tinem in brate si sa incercam sa-l linistim in timp ce carliontii zburau in toate directiile.

Dupa 15 minute care pareau a fi ore intregi, am iesit de acolo zambitori, obositi, transpirati, plini de suvite de par blond, dar tinand de manuta un baietel “mare”, care tocmai avusese prima tunsoare din viata lui.

Nu va spun ca o saptamana l-am admirat si parca nu-mi venea sa cred cat de repede a trecut timpul…